Gottlieb Daimler inventează camionul şi aşează astfel una dintre pietrele de temelie pentru dezvoltarea razantă din secolul al 20 le‑a.Acolo unde reţeaua feroviară nu ajunge şi căruţa cu cai nu poate căra suficient, acum intervine camionul. Gottlieb Daimler şi Carl Benz identifică această nevoie şi se folosesc de şansa lor: începe epoca transportului.
Transport Magazine
125 de ani de camioane.
De la trăsura cu motor la
camionul cu capotă scurtă.
O idee impresionează lumea.
1896: primul camion cu motor.
Patru cai putere dintr‑o cilindree de un litru, transmisie pe curea, frâne simple, cu fricţiune, roţi anvelopate cu fier şi structura încă evident cea a unei trăsuri: e adevărat că numele acestui mijloc de transport este Phoenix, însă, spre deosebire de zeul renăscut din cenuşă, invenţia lui Daimler nu se ridică la cer. Cu toate acestea: piatra de temelie este aşezată, camionul vede lumina zilei. Primul cumpărător se găseşte în Anglia. Pentru operare, acolo este prevăzută o echipă din trei oameni: doi se ocupă cu condusul autovehiculului, iar al treilea trebuie să meargă în faţa acestuia cu un steag roşu.
În acest timp, Carl Benz se dedică „autovehiculului de livrări” – denumit astăzi „Transporter”. Primul autovehicul construit – cu motor monocilindru (5 CP), cutie de viteze cu trei trepte şi 300 de kilograme sarcină utilă – a mers în Franţa, la un depozit parizian.
Premieră pentru modelele Benz grele.
Începând cu 1900 şi Carl Benz include camioanele în gama de produse. Un motor monocilindru cu şase CP este proiectat pentru o sarcină utilă de 1.250 de kilograme, pentru modelul de 2,5 tone este prevăzut un monocilindru de zece CP, iar modelul de 5 tone străluceşte cu un motor Contra în doi cilindri de 14 CP. Tipică pentru camioanele Benz este transmisia pe lanţ, în timp ce Daimler pariază în primă fază pe transmisia pe curea.
SAG devine Benz.
Începând cu 1905, Süddeutsche Automobilfabrik GmbH – scurt SAG – este un nou jucător pe piaţă şi se concentrează pe segmentul camioanelor. Numai câţiva ani mai târziu, Benz & Cie. devine parte din întreprindere şi o preia apoi integral. Noroc, căci fabrica proprie din Mannheim este mult prea solicitată pentru a putea produce camioane la scară largă. Transformată în „Benz‑Werke Gaggenau”, fosta locaţie SAG este astăzi cea mai veche fabrică de camioane din lume şi reprezintă în continuare una dintre componentele centrale ale producţiei de camioane Mercedes‑Benz.
1926
De acum, împreună:
Daimler‑Benz AG.
Producţia creşte şi concurenţa nu doarme: în 1926, Daimler‑Motoren‑Gesellschaft şi Benz & Cie. îşi reunesc forţele sub umbrela Daimler‑Benz AG. În anul anterior, ambele companii produseseră împreună peste 6.000 de camioane şi asigurau în fabricile Mannheim, Gaggenau, Untertürkheim, Berlin‑Marienfelde şi Sindelfingen 15.000 de locuri de muncă.
Fuziunea este pecetluită cu o nouă marcă vizuală: aceasta reuneşte steaua Mercedes a celor de la Daimler cu coroana de lauri a celor de la Benz.
Motorul diesel se impune.
Motoarele diesel ale Benz & Cie au făcut furori încă din 1923. Însă reuşesc să se impună abia în momentul în care Robert Bosch aduce, în 1927, pompa sa de injecţie la nivelul la care să poată fi utilizată în producţia de serie. Drumul spre succes nu mai întâlneşte de acum obstacole: motorul diesel devine standard la camioanele grele precum Mercedes‑Benz L 5, dar şi în segmentul uşor, la modele precum Lo 2000. Acesta din urmă are un succes fulminant, comenzi sosind inclusiv din îndepărtata Chină.
1949
Solid precum o stâncă – modelul L 3250.
După sfârşitul războiului, producţia de automobile avansează în pas de melc.Daimler‑Benz aduce pe piaţă primul model în 1949. şi acesta este un succes absolut. Acest lucru este asigurat, de exemplu, de noul motor diesel OM 312. Puternic şi economic, acesta străluceşte prin calitatea şi echilibrul său. În plus, începând cu 1954, este disponibil cu supraalimentare turbo.
Construit simplu, însă extrem de solid, modelul L 3250 vine în întâmpinarea nevoilor vremii. şi avea chiar şi o caracteristică de care majoritatea autoturismelor nu dispuneau: un sistem de încălzire.
1957
„Miriapodul” LP 333.
În 1958 intră în vigoare aşa numitele legi Seebohm, care aduc cu ele limitări drastice în privinţa greutăţilor şi dimensiunilor. Însă Mercedes‑Benz are deja răspunsul pregătit, sub forma modelului de 16 tone LP 333. Redus la sarcina utilă maximă, acest „miriapod” defineşte principiul autovehiculului cu direcţie pe faţă. Cele două punţi faţă directoare, o amortizare excelentă, confort îmbunătăţit drastic la manevrat, ambreiaj uscat cu un singur disc şi prima frână de motor standard – cu excepţia nivelului sunetului provocat de motorul aflat direct lângă scaune, modelul LP 333 este state of the art.
1959
Camioanele cu capotă scurtă cuceresc lumea.
Aproape nici un alt tip de camion nu a avut un astfel de succes pe termen lung precum modelele cu capotă scurtă de la Mercedes‑Benz: extrem de robuste şi cu sarcină utilă mare, cu confort ridicat la condus şi tehnică modernă precum o cutie de viteze sincronizată cu cinci trepte, acestea cuceresc piaţa germană şi devin un hit al exporturilor timp de mulţi ani. Ultimul iese de pe banda de producţie din Wörth abia la mijlocul anilor 90! Un succes aproape neegalat, iar aceste autovehicule continuă şi astăzi să îşi facă treaba cu fiabilitate în întreaga lume.
Fotografii: Daimler AG